Deși, după cum anunța și deputatul PNL Raluca Turcan, încă din 26 aprilie comisia de buget a Senatului a întocmit raport favorabil proiectului liberal pentru stoparea așa numitei supraimpozitări a contractelor part-time, inițiativa nu fost inclusă pe ordinea de zi a senatorilor pentru a fi și votată. Conform informațiilor Profit.ro, liberalii nu au solicitat Biroului Permanent al Senatului includerea proiectului în dezbaterea plenului Senatului pentru că PSD nu susține eliminarea impozitării. Prin urmare, proiectul a fost adoptat tacit, prin depășirea termenului de dezbatere, iar acum va fi transmis pentru vot final Camerei Deputaților, unde inițiativa ar putea constitui doar o pârghie pentru negocieri politice între partidele din coaliție.
Deputatul PNL Raluca Turcan anunță că în comisia de Buget a Senatului a fost adoptat proiectul PNL pentru stoparea supra-impozitării part-time.
Introducerea suprataxării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) la mijlocul anului trecut a determinat trecerea a 19% dintre contractele de acest tip la regimul de lucru cu normă întreagă, potrivit datelor raportate de angajatori către ANAF prin intermediul formularului fiscal D112. Autoritățile nu au furnizat până acum un impact al introducerii suprataxării contractelor part-time, dar, foarte probabil, pe lângă contractele care au fost transformate în normă întreagă, au fost numeroase și cele care efectiv au fost eliminate.
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
Măsura introdusă de autorități a determinat trecerea unui număr important de contracte cu timp parțial către normă întreagă în cazurile de muncă "la gri". Pe de altă parte, criticii spun că măsura a dus la dispariția unui număr mare de contracte part-time. Adevărul este, probabil, la mijloc,
Numărul contractelor cu timp parțial de lucru a intrat în septembrie pe un trend de creștere pentru prima dată de la finele lunii iunie, arată datele analizate de Profit.ro. În iulie și august, segmentul de contracte cu normă parțială a scăzut constant, după cum se poate vedea și din graficele de mai jos, în contextul în care Guvernul a introdus o taxare mai ridicată asupra acestui tip de contracte, deși cu un număr mare de excepții, cum ar fi tinerii, pensionarii, ucenicii sau cei care au venituri salariale cel puțin la nivelul unui salariu minim. Minimul în ce privește contractele cu timp parțial a fost atins pe 2 septembrie, când au fost înregistrate 924.882 contracte, iar ulterior, au avut loc creșteri în fiecare zi.
Numărul contractelor cu timp parțial de muncă a scăzut în luna iulie cu 91.195, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la Inspecția Muncii. În același interval, finalul lunii iulie față de finalul lunii iunie, numărul de contracte cu normă întreagă a urcat cu 73.981. Aceste evoluții sunt importante în contextul în care de la începutul lunii august a intrat în vigoare o măsură de creștere a taxării contractelor cu normă parțială, adoptată pe data de 15 iulie. Cel puțin o parte a contractelor cu timp parțial desființate, preponderent cu 1 oră, 2 ore sau 4 ore, par să se regăsească în contracte de muncă cu normă întreagă (8 ore). Datele disponibile până acum nu sunt încă, suficiente pentru a trage o concluzie, având în vedere, de exemplu, că nu a fost cuantificat, încă, impactul preavizelor, dar este nevoie de informații detaliate, analizate în context, "nu isteric și pentru capital de imagine", atrage atenția Mihaela Grigore, expert în legislația muncii.
Pachetul de modificări fiscale adoptat în iulie de Guvern introduce o serie de schimbări cu aplicabilitate chiar din luna august. Astfel, din august contribuțiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie vor fi calculat la salariul minim, costurile suplimentare fiind stabilite în sarcina angajatorului. Restricția privind contractele part time are, însă, și un număr foarte mare de excepții. De asemenea, tot din august cresc accizele la țigarete, produse din categoria tutun încălzit și alcool, iar câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai dur.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat prin vot eliminarea din Codul Fiscal a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, parte a aceluiași proiect de lege inițiat în vară de peste 50 de parlamentari PNL, printre care actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, care prevede și eliminarea supraaccizei la carburanți.
Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a dat practic undă verde formei proiectului adoptate tacit de Senat în octombrie. Ceea ce, după cum a atras atenția Profit.ro, pune o mare problemă din perspectiva legislației europene: nivelul accizelor la benzină și motorină din proiectul de lege este inferior accizelor minime impuse statelor membre de Uniunea Europeană.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Principalul motiv pentru cetățenii din Uniunea Europeană care lucrau anul trecut în regim part-time era că "nu și-au găsit un loc de muncă cu normă întreagă" (26%), urmat de "îngrijirea copiilor sau a persoanelor aflate în incapacitate" (24%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Ponderea persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau anul trecut în regim part-time reprezenta aproape o cincime (19%) din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă în UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Numărul contractelor de muncă cu normă parțială a scăzut semnificativ în ultimele luni, după ce Guvernul a schimbat de la 1 august impozitarea acestor contracte, și a tras în jos piața muncii, cu un recul puternic în luna august, prima lună în care a fost introdusă plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele cu normă parțială.
Ordonanța Guvernului care introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele part-time a fost respinsă astăzi de Senat, Camera Deputaților urmând să aibă votul decisiv.
Senatorii din comisia de buget-finanțe au adoptat un raport negativ la ordonanța Guvernului care introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele part-time, propunând plenului Senatului, care urmează să se pronunțe, anularea acestei impozitări.
Noua impozitare a contractelor part-time, prezentată anterior în exclusivitate de Profit.ro, trebuie aplicată de astăzi. Este astfel introdusă plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru acest tip de contracte. Un document recent redactat și aflat în posesia Profit.ro relevă că numărul contractelor de muncă active a crescut de la începutul anului cu peste 171.000, la 6,395 milioane, dar cu creșteri mai rapide pentru contractele pe perioadă determinată și cele cu timp.